Număr co-finanțat de Ordinul Arhitecților din România
Preocupare constantă a Departamentului Documentare-Memorie digitală, tema artei monumentale din România comunistă a reprezentat subiectul mai multor proiecte de cercetare. Păstrând tradiţia muncii în echipă interdisciplinară, documentariştii de la MNAC au colaborat anul acesta cu arhitecţi de la Departamentul Istoria, Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din București. Readucerea în sistemul de semnificaţii, prin abordare critică, a intervenţiilor în spaţiul public de la Galaţi, Brăila şi Medgidia a implicat cercetarea în arhive şi pe teren, realizarea unor interviuri, sistematizarea informaţiei pentru o bază de date, un colocviu şi o expoziţie fotografică. Au fost utilizate în primul rând resurse documentare deţinute de Departamentul Documentare-Memorie digitală. Pe teren au fost analizate ambientări artistice monumentale amplasate în spaţii cu anumite destinaţii (blocuri de locuinţe, parcuri, cinematografe, cluburi, unităţi comerciale, spaţii industriale, faleza Dunării etc), precum şi modul în care a funcţionat relaţia artist-arhitect în toate aceste cazuri. A fost urmărit modul în care intervenţia în spaţiul public a permis sau nu depăşirea frontierelor clasice ale sculpturii şi evoluţia lucrărilor spre ambient, instalaţie, obiecte urbane gândite pentru a se integra organic în forme de arhitectură şi de urbanism, în scopul de a conferi dimensiuni estetice habitatului uman şi de a contribui la crearea unei identităţi locale. A fost documentat, de asemenea, pentru toate cele trei localităţi, unul dintre fenomenele caracteristice sculpturii publice din România din deceniile opt şi nouă ale secolului trecut simpozioanele urbane de sculptură în metal şi în ceramică. Echipa de documentarişti a studiat, de asemenea, practicile artistice de inserție a obiectului de artă în spațiul public în perioada post-comunistă. Produsele proiectului au rol de informare, de conştientizare a opiniei publice şi a reprezentanţilor sectorului administrativ de necesitatatea ambientării citadine cu intervenţii de artă, dar şi de găsire a unor soluţii pentru conservarea patrimoniului rămas.
Fotografiile de teren au fost realizate de fotograful MNAC Gabriela Pană şi sunt protejate prin copyright. Ele completează arhiva digitală Monumente şi artă de for public existentă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.
În 1956, anul în care a început sistematizarea oraşului Galaţi, grav afectat de război, sculptorii au primit primele comenzi pentru realizarea unor busturi. Câţiva ani mai târziu, când s-a adoptat hotărârea privind ridicarea Combinatului siderurgic de la Galați, a început şi construcția cartierului Țiglina pentru familiile siderurgiştilor.
La Brăila au fost realizate lucrări de artă monumentală în special după 1965, reprezentativ pentru proiectul de artă monumentală integrat în structuri de arhitectură şi urbanism fiind cartierul de locuințe Hipodrom. Înt-o strînsă competiţie cu Galaţiul, Brăila iniţiază la începutul deceniului nouă simpozionul urban de sculptură. O tradiţie care rezistă până astăzi.
Pentru Medgidia au fost documentate atât lucrările de artă monumentală din perioada comunistă şi raporturile lor cu arhitectura, cât şi cele 9 ediţii (1970-1978) ale taberei de ceramică monumentală. Considerăm că documentarea realizată la Medgidia este cel mai important câştig din acest proiect, lucrările de artă monumentală din această localitate fiind un subiect indelung ocolit de istoricii de artă.